Arunca armele, dezbracate!

Ca tot m-am apucat de scris aici, am decis sa am o rubrica putin mai nonsalanta, mai necenzurata putin, caci daca astae sunt doar cuvinte, de ce sa nu le scriu cu lama?

Imi plac muult oamenii calzi si sinceri, aia care n-au habar de diplomatie, aia care nu-s politicosi doar pentru ca asa da bine la imagine, aia care nu se tem ca daca vezi ce au in suflet, o sa-i folosesti sau c-o sa-i umilesti.

Oamenii se tem sa se dezbrace, ca vezi tu e mai plin, e mai subtire.. si mint prin omisiune, injumatatesc adevarul chair daca ei insisi isi sunt cei mai aprigi judecatori.
Binele atrage bine omule si nu uita asta niciodata, lasa armura jos, arunca armele!
Incearca sa lasi la o parte inhibitia, sau cum s-o numesc.. nu stiu?!?
Spune, asta sunt, faceti ce vreti cu mine! Va sa te mire cat de putini sunt cei care vor trage in tine, iar cei care te vor lovii, de fapt vor sa se loveasca pe ei, dar sunt prea lasi.

Nu-i usor sa te ascunzi, nu-i usor sa te confunzi de nenumarate ori cu mastile pe care le imbraci in fiecare dimineata.

Cand vei putea face acest gigantic pas, sa renunti la frica aceasta, la acest complex al tau, vei intalnii un om, cald, calm, iti v-a povesti o intamplare din viata lui, asemanatoare cu a ta si vei realiza.
Nu esti singur, daca lor nu le e teama, nici tie n-are de ce sa-ti fie, atunci te poti numii ca ei, un adevarat erou anonim al lumii.

Toti suntem ingeri cu o singura aripa, putem zbura doar daca  ne imbratisam . Lucretius

Cine-s eu?

Acum eu nu-s Dale Carnegie, nu scriu carti de literatura despre auto-imbunatatire, nici vreun Malcom X, desi-s probabil vanzator de vise ambulant si-mi trag taraba de la un link la altul, pasionat de mic de psihosomatic caut sa-mi vindec boala.

Acum eu nu-s vreun filantrop, nici vreun poet care-si compune capodopera balistica, desi e miercuri, context perfect favorabil pentru poezie :)

"Fata mea, tu nu esti fata lor Amalgam frumos radiezi in lume Da jos machiajul, nu purta chipul lor
Tu esti frumoasa orice-ar spune.." ( inspirat din Nimeni Altu' )

Acum eu doar traiesc ca asa e in scris, incerc sa te instig la emotie, emotiv din fire, impulsiv, melancolic, alcoolic, romantic incurabil, zise cel ce m-a citit , Nu m-ai citit bine!!!! :)

Acum eu nu-s dramaturg contemporan, desi scriu cu patos. Nu-s ca altii, ce daca nu stiu ce vor, vor ce au altii.
Acum eu sunt puntea dintre complicat si simplu, jumatate copil, jumatate adult, jumatate putin, jumatate mai mult.
Sunt sarac, n-am bani, sunt bogat, am familia!
Sunt visator, visez ca-ntro zi sa am si iubirea ei, muza mea, singura, cea mai frumoasa femeie din lume.

Acum eu sunt doar un om ce a gresit mult si nu ma tem sa recunosc asta, incerc sa-mi indrept greselile,
am metehne, un milion de defecte, incerc sa ma repar!


 شعب sha‘b 'a people', and عز ‘azz 'to be mighty or glorious'. SHABAZZ

Povestea parfumului din perna

Azi mi-am dat seama ca sunt artistul trist a carui inima tu ai rupt in mii de bucatele, dar vreau sa te intreb ce ai gasit in ele?
Ce ai gasit daca nu dragoste cat sa umplii cerul cu stele?
Credeai c-o sa fac ca restul? Daca pleci credeai c-o sa inlocuiesc iubirea cu ura?

Am pentru tine o scurta poveste, una despre parfumul ce l-ai uitat pe perna mea.

Iubeste cel ce-si uita in perna parfumul si de se rataceste arata-i drumul, de cade tu sa-l ridici, e omul,ce crede in tine..


"S-a ridicat el de jos, nici praful n-a sters de pe el, te-a privit plapand, te-a intrebat..

- Tu colectionar de suflete, esti fericita acum?
- ...

Acompaniata de viori tremolo, ea a raspuns..

- Tu imblanzitor de ape, nici eu nu te-am uitat nicicum.

Acum el pe picior de plecare a lasat pe pragul ei o floare, o floare magica din servetel, care, dac-o sadeai se transforma-n scrisoare..

... Cand vei citi aceste randuri, printre liniste si ganduri, vei zarii un te iubesc, la loc de odihnioara c-un sarut de vei dorii, eu ma gasesc!"

Sfarsit de poveste

Acum poate asta-i doar conceptie etica, hedonism, poate tu negi dar legi de mine un cuvant al carui sens tu nu-l intelegi, poate docil, grandilocvent, poate precar.
Dar acel cuvant folosit de tine e " iubire "
Unii tanjesc dupa asta, unii fac abuz de asta, noi ne-o spunem doar cand nu suntem de fata, doi copii prosti, ce sa mai zic.. :))

Azi nu artistul trist ci nutritionistul gandurilor tale

Tu sa fii ca eu sunt!

Am avut zile destule, momente de cumpana. Le-am simsit si in jurul meu. Nu vreau sa cred ca sentimentul de neimplinire a devenit predominant, desi mi se intampla sa vad fete triste la tot pasul.


Nu e un fenomen rar si deseori pun aceste sentimente de demotivare, frustrare, tristete, blazare, pe seama societatii, care ne afecteaza, invariabil, pe toti, dar si pe seama diverselor probleme si ganduri personale care nu ne dau pace.  Motivele sunt diverse, sunt convins de asta, si in niciun caz nu pot fi judecate. Ce pot spune insa cu certitudine este ca putem depasi aceste perioade daca ne pastram echilibrul agatandu-ne de o pasiune, un “cineva” care sa fie dispus sa ne asculte si sa ne sprijine. 


Poate sunt eu putin mai.. poate mi-e teama, trag spaima, ma imbrac in nimeni, cea mai frumoasa haina.


Dar cand a fost ultima data cand te-ai ridicat tu din sofa ta cofortabila si te-ai dus sa-ti iei ce ai nevoie?

A venit vreodata mancarea din firgider si ti s-a pus in fata? gata s-o infuleci

Nu te schimba pentru nimeni, nu te schimba ca ti-o cere cineva, nu pentru o ea, un el. Schimbate pentru tine!
Nu te astepta sa cada din cer fericirea, jobul la care visezi de mult, iubirea. Toate au sa vina cand le vrei cu adevarat, cand lupti pentru ele.
Viata nu-ti ofera garantia unor vremuri bune.
Ce daca ai 20 de kg in plus pe tine? ridicate si scapa de ele!
Ti se spune sa cedezi, cine sunt ei sa-ti spuna ca nu poti avea?

De fapt stai, poate chiar asta-i secretul! Poate ei iti spun sa cedezi doar ca sa te tina acolo, sau poate ti-o zic sa te ambitioneze!
Gandeste, e gratuit!
Poate important e sa nu cedezi in drumul tau spre fericire, sa lupti pentru cea ce-ti doresti, oricat de neajutorat sau de penibil te-ai simti intrun moment sau altul.

Dacă n-ar fi iubirea, m-aş teme de viaţă.

Grigore Vieru

Am cunoscut SuperEroi

Stiu ca pare imposibil, ca doar un copil poate sa creada asta, mai ales in ziua de azi in care intersanjabilitatea e la rang de arta si virtute.
Graba, fuga asta dupa diversitate, acumularea de experienta duce la societatea asta sociopata din care facem parte.

Uneori la trecerea in nefiinta a unor oameni dragi si apropiati noua, realizam anumite lucruri.

Adevaratii supereroi au trait langa noi. Imi amintesc cum El, tatal meu, n-am fost poate niciodata, nici pe departe cel mai bun sot, dar totusi a fost unicul si a iubit o unica persoana timp de o viata.
Imi amitnesc mama, Ea, cum l-a privit si cum l-a iubit si in ultimul moment si n-a incetat nici dupa.

Ei doi pentru mine sunt supereroi, nu s-au retras cand au dat de greu, nu s-au parasit, ci au cladit cu mana lor un camin si o familie, au muncit o viata pe branci, au trecut impreuna prin greu si cand unul s-a " stricat " celalat a avut grija sa-l " repare " .

Nimeni nu-i perfect, cu totii gresim, important e ca ne iertam, ne iubim si ramanem noi, ramanem acolo la final cand toti ceilalti sunt plecati!

Viata nu vine cu certificat de garantie, viata o traiesti asa cum simti tu, cum vrei tu, cum sti tu.
Important este sa-ti gasesti tu un loc al tau, un om al tau, impreuna sa impartiti fiecare moment fie el bun fie rau, caci fara esti si vei fi incomplet chair daca nu-ti dai seama de asta.